mgfat

Locuri natale

Judeţul Maramureş:

Maramureşul este situat în nord-vestul Romaniei, aproape de graniţa cu Ucraina şi cuprinde vechile "pămanturi" ale Maramureşului, Chioarul, Lăpuşului şi Depresiunea Baia Mare. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din vechile tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare. Despre Maramureş toţi ştim câte ceva. De la depărtare, din cărţi, din poze, de la televizor, din pliante, de la savanţi, de la bunici, de pe Internet… Ştim multe din auzite/povestite. Maramureş, plai cu flori…., Fratii Petreuş, cetera, zongora, mult lemn, horincă, biodiversitate, Săpanta, Ştefan Hruşcă, colinde, Iza, pensiuni, agroturism, ecoturism....

Municipiul Baia Mare

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar. Aflată la adapost, depresiunea are un climat de nuanţă mediteraneană, cu ierni blânde, fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite şi un echilibru atmosferic favorabil. Pădurile ocupă 80% din suprafaţa locălităţii.
Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafeţele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă şi pe versanţii cu expoziţie sudică şi vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de castani de la Baia Mare formează cea mai mare suprafaţă împadurită cu această specie din România. Aici castanul comestibil este perfect aclimatizat, vegetând ca specie care se regenerează pe cale naturală. Legat de aceasta, reprezentativ pentru Baia Mare, anual, în fiecare toamnă, în perioada culesului castanelor are loc tradiţionala "Sarbatoarea Castanelor".
În zona există rezervaţii naturale cu caracter geologic: Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului, rezervaţia fosilieră de la Chiuzbaia, Lacul albastru din Baia Sprie, peştera Vălenii Şomcutei cu specific speologic. De asemenea sunt ocrotiţi arborii de castani comestibili, arboretele de gorun, pădurea de stejar de la Bavna.

Satul Şurdeşti

Satul Şurdeşti este situal la 20 Km de Baia Mare pe ruta Cavnic. Reprezva pentru sat este Biserica de lemn, construită în anul 1766 de meşterul constructor Ion Macarie, având hramul Sf. Arhangheli. Bârnele sunt de stejar, într-o îmbinare perfectă. Turnul de 54 m înălţtime se ridică măreţ, înconjurat de alte 4 mici turnuleţe. Cu cei 72 m ai săi, este una dintre cele mai înalte biserici din lume. Nota particulară a ansamblului e dată de pridvor, cu două rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, identice ca formă şi decoraţii. În 1783 biserica este pictată în interior: altarul de către zugravul Ştefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Anual, a II-a zi de Paşte, la Şurdeşti, are loc festivalul "Udătorul".